-Auzi....opresc la non-stop?
-De ce?
-Ai si tu niste bani sa luam tigari?
George. Are felul lui subtil de a-ti spune lucruri. “Ai si tu niste bani” adica eu platesc, el nu are bani, sau are dar ii tine ca sa ia tampenii pentru gagica lui nasoasa. “Sa luam tigari”. Prin aceste cuvinte simple si foarte bine alese, George incearca sa-mi transimita ideea de intrajutorare. Din aceste tigari – ale noastre – prin bunatatea lui, imi va oferi si mie cateva. Nu prea multe. Vreo 7-8, isotite de mesajul ce tradeaza darnicia:“Ia, ma, sa ai si tu”. Scena se incheie cu un zambet insotit de alte cuvinte: “Ce, ma, vrei sa mori? Eu de ce sunt aici?”
-Baaa...ia si o bere, da-te-n pula mea, nu fi bulangiu.!
-Iau, ma.
In cambuzele astea din cartier vand mereu aceleasi fete. Nici una nu rezista mai mult de 3-4 luni. Se plictisesc repede de betivi,drogati, tepari, lame la gat, curve si pesti, patroni ce le-au angajat doar ca sa le futa, pensionari pisati. Si toate seamana intre ele. Mici de inaltime cu parul ciufulit, avand o culoare indoielnica, mereu imbracate mai gros, pentru ca si vara se face destul de frig peste noapte. Mereu triste, mereu obosite, mereu cu cearcane. Nu stiu de ce fac asta. Bine, e mai ok decat sa ti-o tragi cu toti burtosii....De aici pleaca acasa, atunci cand le vine schimbul la 7 dimineata. Acasa insemnand o garsoniera unde stau cu chirie. Un pat si un aragaz, miroase mereu a cartofi prajiti si unde mori de cald daca e vara. Iarna ingheti. Normal. Bine, hai. Mai pune si un iubit la fel de pirpiriu ca si ele. Doua perechi de blugi negri, cateva tricouri, o vesta din lana impletita de vreo bunica decedata si care le-a lasat o fasie de pamant la tara. O pereche de pantofi si una de cizme. Alte nimicuri.Ti-am rezumat viata lor. De ce? Ca sa intelegi de ce atunci cand intru, impingand cu greu usa mizerabila, sunt intrebat in aceeasi secunda:”Ce vreeei?”
Bine ca nu a coborat si George. Avea el niste raspunsuri pentru astfel de situatii.Si toate incepeau cu “sa-ti dau la muie”. Sau le raspundea foarte politicos.”As vrea sa va intreb daca nu aveti peste”. “Nuuu!!” “Si nu vreti unul?”
-Un kent si o bere la doi litri.
-Berea ti-o iei din frigider. 8 lei.
Doi batrani casca ochii la nu stiu ce biscuiti pusi in borcane de plastic. Amandoi in pardesie. Ea negru, el crem. Se tin de brat. Nu zic nimic. Nici macar nu se privesc. Se uita la biscuiti in tacere. George claxoneaza de zor. Afara, aerul rece de toamna are miros de otel. E intuneric si ma simt singur.
-Cat trebuie sa-ti dau? Imi zice George in timp ce desface in graba pachetul de tigari.
-Nimic, ma... si o secunda sau mai multe, nu mai zicem nimic..
-Lasa, ma, ca o sa ne scoatem si noi. O sa vezi...
-Hai sa mergem. E tarziu..
